De această dată, gazdele au fost elevii Şcolii Trifeşti.
Satul meu, istorie şi tradiţie - PROIECT - Şc . Trifeşti - Şc. Moldoveni |
Satul meu, istorie şi tradiţie - PROIECT - Şc . Trifeşti - Şc. Moldoveni |
Coordonate geografice
Structura administrativă
Suprafaţa:5671 ha
Populaţia totală: 5043 persoane, care trăiesc într-un număr de 2230 gospodării
Istoric
Prima apariţie a numelui de "Trifeşti" este consemnată în anul 1588 la 21 ianuarie într-un "zapis de vânzare"
. Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte in fiecare an la data de 26 iunie. În 1834, voievodul Alexandru Ghica al Ţării Româneşti a atribuit Armatei ca steag tricolorul, cu cele 3 culori – roşu, galben şi albastru – consfinţirea steagului având loc prin decret în timpul Revoluţiei paşoptiste - când s-a precizat că pentru stindard "culorile sunt albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”, dispuse vertical, aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“. Ziua Drapelului a fost instituită pentru a marca data de 26 Iunie 1848, când guvernul a hotărât că tricolorul - roşu, galben şi albastru - reprezintă steagul Ţării Româneşti. Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare.Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării, cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea "rece", lângă hampă.
Explicaţie: HÁMPĂ s. f. suport pe care se fixează pânza unui steag. (<>hampe)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu